1. „Nicio sarcina nu este prea grea daca o imparti in cateva sarcini mai mici.”
2. „Nu banii iti aduc siguranta. Siguranta ti-o poate da doar un bagaj valoros de cunostinte, experienta si abilitati.”
3. „Esecul nu inseamna decat oportunitatea de a incepe din nou, de data asta mai inteligent.”
Despre Ford se ştiu cu precizie trei lucruri: a revoluţionat automobilul la nivel mondial prin producerea unei maşini practice pe care şi-o puteau permite foarte mulţi oameni; a inventat conceptul de linie de producţie care a revoluţionat industria, şi a schimbat stilul de viaţă al americanilor. Înaintea lui Ford existau calul şi căruţa. După Ford, exista automobilul.
Henry Ford s-a născut pe data de 30 iulie 1863, în districtul Wayne, Michigan. Fiul unor emigranți irlandezi, Mary și William Ford, care s-au stabilit la o ferma în Dearborn,
îsi ajuta tatăl cu gospodăria, si apoi pe urmă scoala într-o clădire cu o
singură clasă. Cu toate acestea, Ford nu a fost atras nici de școală,
nici de viața de la fermă și, la vârsta de 16 ani, a plecat la Detroit pentru a-si găsi o slujbă.
S-a angajat ucenic la un atelier auto, unde a învațat totul despre
motorul cu ardere internă. După câțiva ani în care a învățat această
meserie, Ford s-a întors la ferma, la familia sa, și a lucrat part-time
pentru Westinghouse Engine Company. Ford și-a deschis propriul
atelier auto la ferma sa și a început să repare motoare si mașini. În
această perioadă, Ford s-a îndragostit de Clara Bryant, cu care s-a
căsătorit în 1888.
Clara Ford
Henry Ford, după câteva experimentări cu vehicule power-driven el s-a dus în 1890 în Detroit și a lucrat ca mecanic și inginer cu Edison Company. Ford va continua să lucreze în timpul său liber iar în 1896 va finaliza primul său automobil. Renunțând la Edison Company în 1899 el va deschide Detroit Automobile Company.
Un dezacord cu asociații l-a lăsat pe Ford să organizeze în 1903 o companie Ford Motor Company în parteneriat cu Alexander Malcomson, James Couzens, și frații Dodge. În 1907 el va cumpara stocurile asociaților săi, astfel ca familia Ford va rămâne la puterea companiei.
Când, în 1903, Henry Ford și-a deschis afacerea de la Detroit, tot
ce-si dorea era să producă și să vândă masini. Și timp de 19 ani a
vândut numai un singur fel de masină: cunoscutul Model T,dar într-un număr impresionant: 15.500.000, jumatate din producția
mondială.
Linia sa de asamblare, de-a dreptul revoluționară, i-a permis
să vândă masinile la un preț la care putea să aibă acces o familie
americană cu venituri medii. Celebrul constructor de automobile a reusit
performanța de a dubla salariile muncitorilor simultan cu reducerea
orelor de lucru. Ceea ce până atunci era doar o jucărie pentru
capriciile celor bogați a devenit, grație lui Henry Ford, o necesitate a
vieții cotidiene, fericind lumea cu autostrăzi, stații de benzină si
ambuteiaje.
Prin diferite optimizări, în special la linia de ansamblare, prin
realizare unor standarde pentru mașsni, Ford a reusit să o ia înaintea
celorlalți competitori cu o masina ieftină, standardizată.
Henry Ford spunea: “cu cat privesti mai departe in trecut, cu atat
vezi mai departe in viitor”. Dupa 100 de ani petrecuti pe ambele tarmuri
ale Atlanticului perspectiva asupra a ceea ce va fi este un secret pe
care Ford e gata sa-l impartaseasca cu toti care au incredere in
masinile produse sub sigla sa.
16 iunie 1903. Pentru multi a fost o zi ca oricare alta. Pentru Henry
Ford a fost ziua la care visase toata viata. Avea 40 de ani si reusise
ce era mai important: avea propria lui companie constructoare de
automobile. E adevarat ca nu pornise singur la drum; doisprezece
investitori si-au asumat aceleasi riscuri si … sanse. Cu ajutorul lor
mica fabrica de vagoane din Detroit avea sa joace un rol important in
dezvoltarea noii industrii care a facut in final ca secolul XX sa fie
cunoscut drept “secolul vitezei”.
De la inceput Ford a impartit crezul sau cu un comerciant de carbune,
contabilul acestuia, bancherul care il creditase pe comerciant, doi
frati in proprietatea carora se afla atelierul unde se fabricau
motoarele, un tamplar, doi avocati, un vanzator, proprietarul unei
mercerii si un fabricant de mori de vant si de pistoale cu aer
comprimat. In ciuda acestei adunari pestrite care raspundea de destinul
marcii americane, exista un punct de vedere comun: felul in care trebuia
sa arate un Ford. Cu Henry pe post de locomotiva, mica fabrica din
Detroit a inceput imediat productia de automobile si chiar din prima
luna de viata si-a atras un client: doctorul E. Pfenning din Chicago.
Lipsa de imaginatie sau criteriu logic de numerotare – Ford a vazut in literele alfabetului denumirile potrivite si usor de memorat pentru masinile sale. Asa ca domnul doctor a plecat spre casa la volanul unui Ford Model A, despre care se spunea ca era cea mai buna si simpla masina de pe piata, atat de simpla ca si un baiat de 15 ani ar fi in stare sa o conduca. Cu o alura ce aminteste de o trasura de la care au fost deshamati caii, Model A a reusit cu numai doi cilindri si 8 CP sa puna in miscare vanzarile companiei Ford pe trei continente si trei piete extrem de importante – Franta, Anglia si Rusia.
Lipsa de imaginatie sau criteriu logic de numerotare – Ford a vazut in literele alfabetului denumirile potrivite si usor de memorat pentru masinile sale. Asa ca domnul doctor a plecat spre casa la volanul unui Ford Model A, despre care se spunea ca era cea mai buna si simpla masina de pe piata, atat de simpla ca si un baiat de 15 ani ar fi in stare sa o conduca. Cu o alura ce aminteste de o trasura de la care au fost deshamati caii, Model A a reusit cu numai doi cilindri si 8 CP sa puna in miscare vanzarile companiei Ford pe trei continente si trei piete extrem de importante – Franta, Anglia si Rusia.
Numele Ford ramane in lumea auto asociat cu productia de serie. Nu
neaparat pentru faptul ca intr-o fabrica Ford s-a pus in functiune prima
linie de asamblare, cat mai ales pentru filosofia la care a subscris
Henry Ford in clipa in care a declarat ca va “construi un vehicul pentru
masele largi … acesta va avea un pret atat de scazut incat nimeni sa nu
poata spune ca nu-si poate permite unul”. Si-a tinut promisiunea pentru
ca si conjunctura economica i-a fost favorabila. Putem spune ca Henry
Ford si epoca moderna a otelului s-au nascut in acelasi timp. In 1864,
la un an dupa nasterea lui Ford, pe harta economica a Americii aparea
gigantul siderurgic Martin. In anul urmator se monta primul segment
dintr-o vasta retea de magistrale petroliere ce aveau intr-un final sa
alimenteze rezervoarele a 75 de milioane de automobile. Patru ani mai
tarziu continentul american era impanzit cu linii de cale ferata. Prin
urmare nevoia fireasca de miscare si mai ales dorinta de a ajunge cat
mai repede dintr-un loc in altul deveneau esentiale pentru omul
inceputului de secol XX. La aceste nevoi Ford a raspuns cu masini
accesibile si fiabile construite sub directa lui supraveghere in primii
cinci ani, timp in care a ocupat functia de inginer sef. Apetitul pentru
nou a facut ca in acesti ani Ford sa treaca de primele 19 litere ale
alfabetului, de la Model A pana la S, multe dintre ele ramanand la
stadiul de prototip.
Henry Ford si Thomas Edison
Convingerile lui Ford referitoare la masinile ieftine care sa se
adreseze unui public cat mai larg au starnit discutii aprinse cu unii
dintre asociati, care vedeau lucrurile altfel. Esecul de piata
inregistrat de Model K, echipat cu motor in 4 cilindri si al carui pret
era de 2.500 $, a pus paie pe foc. Conflictul dintre Ford si
comerciantul de carbune – Alexander Malcomson – se acutizeaza si in
scurt timp acesta din urma paraseste compania. Cu actiuni cumparate de
la el, Ford isi imbunatateste cota de participatie ajungand la un
procent de 58.5 % si dupa 1906 devine Presedinte. Dar furtuna iscata
intre actionari n-a fost nici pe departe atat de devastatoare cum avea
sa fie procesul intentat lui Ford de George Selden care detinea un
patent pentru “locomotive de strada” puse in miscare de motoare cu
ardere interna. In baza detinerii acestui patent, Selden acorda licente
celor care construiau masini si ii taxa. Ford a sarit peste aceasta
formalitate si a intrat in vizorul angajatilor din consortiul condus de
Selden. Pentru ca Ford se dovedea a fi un producator prolific – numai in
primele 15 luni au iesit pe poarta fostei fabrici de vagoane 1700 de
automobile – tanara companie era un musteriu a-ntaia pentru Selden care
trebuia sa primeasca bani pentru fiecare trasura fara cai fabricata sau
vanduta in America. Desi alti constructori au preferat sa plateasca
drepturi de autor decat sa riste o lupta cu Selden, Ford era convins ca
patentul detinut de Selden nu era valabil pentru toate automobilele
echipate cu motoare cu ardere interna. Ca urmare, a continuat procesul.
Dupa opt ani de audieri si termene, in 1911 Ford Motor Company a
castigat procesul si a eliberat industria auto americana de jugul
apasator al birurilor percepute de Seldon. Intre timp, in ciuda
permanentelor hartuieli din partea avocatilor asmutiti de Seldon, Ford
Motor Company isi vedea de drum.
Henry Ford a continuat să experimenteze până ce fiecare activitate a
fost rafinată, iar viziunea sa asupra producţiei de masă a devenit o
realitate.
Pentru a reduce dependenţa de forţa de muncă calificată, Henry a folosit piese interschimbabile, ce puteau fi asamblate cu uşurinţă de lucrătorii necalificaţi. Experimentele au continuat cu glisierele si cu transportoarele. Bineînteles a fost meticulos analizată atat amplasarea oamenilor, cat şi a uneltelor, pentru a asigura o linie de producţie care să opereze cât mai eficient posibil.
Suma componentelor
Fiecare departament din procesul de producţie a fost împărţit în componente. Aceste linii de sub-asamblare au fost amplasate în fiecare zonă, până ce Henry a fost auzit rostind remarca "totul în uzină se mişcă." Viteza de producţie s-a mărit – aceasta fiind, în unele cazuri, de patru ori mai mare.
Linia de asamblare finală
Ultimul pas a fost creearea liniei mobile de asamblare finală. Şasiul se deplasa de-a lungul liniei şi pe la fiecare staţie de lucru, până când maşina completă ieşea de pe linia de producţie pe propriile roţi. O parte esenţială a acestui proces era aceea ca toate liniile de aprovizionare de-a lungul traseului erau sincronizate, pentru a oferi componentele potrivite la momentul potrivit.
Rezultate
Această combinaţie de precizie, continuitate şi viteză a introdus producţia de masă în întreaga lume. În Highland Park, capacitatea de producţie a modelului T a atins un nivel record, o maşină completă părăsind linia de asamblare la fiecare 10 secunde ale fiecărei zile de lucru. Ford a reuşit să reducă preţurile, să dubleze salariul zilnic minim până la 5 $, să fabrice un produs superior şi să facă şi profit.
La acel moment, Ford producea două milioane de vehicule model T în fiecare an, la un preţ de numai 260 $.
Progres revoluţionar
Modelul T a pornit o revoluţie rurală. Plata zilnică de 5 $ şi filozofia din spatele acesteia au pornit o revoluţie socială. Linia de asamblare mobilă a pornit o revoluţie industrială.
Pentru a reduce dependenţa de forţa de muncă calificată, Henry a folosit piese interschimbabile, ce puteau fi asamblate cu uşurinţă de lucrătorii necalificaţi. Experimentele au continuat cu glisierele si cu transportoarele. Bineînteles a fost meticulos analizată atat amplasarea oamenilor, cat şi a uneltelor, pentru a asigura o linie de producţie care să opereze cât mai eficient posibil.
Suma componentelor
Fiecare departament din procesul de producţie a fost împărţit în componente. Aceste linii de sub-asamblare au fost amplasate în fiecare zonă, până ce Henry a fost auzit rostind remarca "totul în uzină se mişcă." Viteza de producţie s-a mărit – aceasta fiind, în unele cazuri, de patru ori mai mare.
Linia de asamblare finală
Ultimul pas a fost creearea liniei mobile de asamblare finală. Şasiul se deplasa de-a lungul liniei şi pe la fiecare staţie de lucru, până când maşina completă ieşea de pe linia de producţie pe propriile roţi. O parte esenţială a acestui proces era aceea ca toate liniile de aprovizionare de-a lungul traseului erau sincronizate, pentru a oferi componentele potrivite la momentul potrivit.
Rezultate
Această combinaţie de precizie, continuitate şi viteză a introdus producţia de masă în întreaga lume. În Highland Park, capacitatea de producţie a modelului T a atins un nivel record, o maşină completă părăsind linia de asamblare la fiecare 10 secunde ale fiecărei zile de lucru. Ford a reuşit să reducă preţurile, să dubleze salariul zilnic minim până la 5 $, să fabrice un produs superior şi să facă şi profit.
La acel moment, Ford producea două milioane de vehicule model T în fiecare an, la un preţ de numai 260 $.
Progres revoluţionar
Modelul T a pornit o revoluţie rurală. Plata zilnică de 5 $ şi filozofia din spatele acesteia au pornit o revoluţie socială. Linia de asamblare mobilă a pornit o revoluţie industrială.
Visul lui Henry Ford de a fabrica un automobil rezistent, simplu si
la un pret care sa-l faca accesibil pentru cat mai multa lume avea sa
devina realitate pe 1 octombrie 1908, data la care este lansat cel mai
celebru Ford construit vreodata: Model T. Cu un pret de lista de numai
260$, Model T putea fi echipat si cu dotari optionale care ridicau
stacheta cu aproximativ 150 $. Cu un motor de 2.9 litri in patru
cilindri si transmisie planetara cu doua trepte plus mansarier,
actionata cu pedale, Model T era ceea ce numea Ford “masina universala”
si in scurt timp a devenit simbolul mijlocului de transport eficient,
ieftin si fiabil. Nu a surprins pe nimeni ca intr-un singur an au fost
vandute 10.660 de automobile din seria T, ceea ce a aruncat in aer toate
recordurile de pana atunci in materie de vanzari. La sfarsitul anului
1913 Ford producea jumatate din numarul total de automobile fabricate in
Statele Unite. Pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari,
trebuiau gasite solutii pentru cresterea randamentului in procesul de
fabricare. Ideea de baza de la care s-a plecat a fost aceea ca fiecare
muncitor trebuie sa aiba sarcina foarte clara de indeplinit si un loc
bine stabilit. In plus trebuiau eliminati timpii morti care se pierdeau
cu mutatul masinii dintr-o sectie in alta. Pentru a testa aceasta
teorie, a fost tractat un sasiu in lungul fabricii din Highland Park –
Michigan in jurul caruia au roit rand pe rand toate echipele de
muncitori. Asa s-a nascut productia de masa! Era anul 1913. Adoptarea
acestei metode a facut ca automobilele Model T sa iasa de pe liniile de
asamblare la fiecare 10 secunde. Zi de zi… Un an mai tarziu iarasi se
vorbea de Ford Motor Company pentru ca aici salariul minim a fost
stabilit la 5 $ pe zi, mai mult decat dublul salariului minim de la acea
data. Model T a ramas in productie timp de 19 ani si in acest timp si-a
gasit peste 15 milioane de proprietari.
Dar Ford Motor Company nu a ignorat potentialul pe care il oferea
piata europeana. La doar cateva luni dupa fondarea companiei, primele
doua automobile Ford au ajuns in Europa si au fost expuse in martie 1904
la Salonul Automobilistic Cordingley. Aici au atras atentia lui Aubrey
Blakiston care nu a stat mult pe ganduri: a deschis o agentie de
vanzari, a comandat douasprezece automobile Ford Model A si a inchiriat o
sala de expozitie. Vanzarile nu au mers atat de bine pe cat s-ar fi
asteptat. A trebuit sa treaca un an pana cand le-a vandut pe toate, dar
intre timp la agentie s-a angajat Percival Perry, un tanar expert in
motoare care avea sa joace un rol crucial in infiintarea diviziei Ford
europene. In primii ani ai secolului XX in Franta se dezvoltase cel mai
bine industria auto, in comparatie cu celelalte state europene si parea
sa fie locul ideal de unde se putea supraveghea activitatea companiei pe
batranul continent.
Henry Ford si Edsel Ford
Sarcina vegherii asupra destinului Ford in Europa i-a revenit
americanului Baker White care primea un salariu direct proportional cu
raspunderea pe care o avea: 24.000 $ – ceea ce ar echivala astazi cu 1.5
milioane $! Pana la urma avea sa se dovedeasca ca zona de maxim interes
pentru Ford nu este Franta ci Anglia, acolo unde Percival Perry
preluase agentia si vanzarile cunosteau o puternica inflorire dupa
lansarea seriei Model N in 1906. Echipat cu un motor cu patru cilindri
si-a facut intrarea cu multa diplomatie pe piata britanica in doua
variante de caroserie: cu patru locuri (turism) si limuzina
(landaulette). In SUA era disponibil doar in versiunea cu doua locuri.
Model N a pavat, in multe directii, calea pentru celebrul Model T –
automobilul cult al constructorului american. In 1911 acesta avea sa
devina si primul automobil Ford construit in afara Americii de Nord.
Hotararea a fost luata in urma succesului extraordinar inregistrat si
productia a inceput la Trafford Park din Manchester, o fosta uzina de
tramvaie. Proiectul a fost o reusita, drept urmare a fost dezvoltata o
adevarata retea de fabrici Ford in toata Europa.
Henry Ford si Andre Citroen
Totusi semnele imbatranirii nu l-au iertat. In jurul anului 1927 in
ciuda tuturor eforturilor facute de a-l mentine pe linia de plutire,
Model T a cedat in fata concurentei. La data de 31 mai fabricile Ford
din America au fost inchise pentru 6 luni in vederea retehnologizarii
pentru demararea productiei noului Model A. Robust si elegant in acelasi
timp noul Ford era echipat in premiera cu o cutie de viteze
conventionala care avea trei trepte si mansarier. Dar si Model A a
trebuit sa se supuna cererii clientilor care isi doreau mai mult confort
si putere. E vorba despre cei americani… Model B era pe gustul lor si
putea fi motorizat – in afara unui motor clasic in patru cilindri – cu
un V8 de 3.6 litri. Prezentat pentru prima oara publicului in martie
1932 acest propulsor consfintea si o premiera mondiala: Ford a fost
prima companie care a reusit sa toarne dintr-o singura bucata un bloc
motor V8.
Zece ani mai tarziu productia de automobile civile a fost retezata
brusc din cauza efortului facut pentru sprijinirea trupelor americane in
timpul Celui De-Al Doilea Razboi Mondial. Programul a fost initiat de
Edsel Ford, fiul lui Henry Ford, care a venit la presedintia companiei
in anul 1919. Contributia lui Ford a constat in 8600 bombardiere B-24
Liberator cu patru motoare, 57 000 de motoare pentru avioane, mai mult
de 250 000 de tancuri si distrugatoare de tancuri. Toate astea in mai
putin de trei ani. In 1943, chiar atunci cand programul sau atingea
eficienta maxima, Edsel a incetat din viata si pentru ca trebuia
asigurat un interimariat Henry Ford s-a intors in fotoliul de
Presedinte.
Regele moare, regatul continua
In contrast cu asemenea comportament social, Ford si-a construit pentru propria familie o resedinta eleganta, cu 56 camere, cu piscina si teren de golf, cu sase gradini paradisiace, cu un lac artifical si doua parcuri.
N-o facea din snobism. Acest ultraconfort era argumentul cu care si-a determinat fiul sa nu plece in lume, sa ramana legat de casa si de tot ce realizase Henry Ford, care nu putea concepe ca imperiul construit de el sa incapa pe mana altcuiva, decat cea a propriului fiu.
Asa s-a si intamplat. Pe masura ce Henry inainta in varsta, afacerile erau preluate treptat de fiul sau, Edsel Ford. Dar nu intotdeauna in viata lucrurile se desfasoara asa cum le prevezi. In 1943, Edsel Ford moare. Afacerile sunt preluate de nepot - Henry Ford II - care devine presedintele companiei.
Patru ani mai tarziu, in 1947, o hemoragie cerebrala il rapune pe batranul Henry Ford, la varsta de 83 de ani si astfel se stinge regele automobilului. In urma lui, insa, a ramas un urias regat, care inca mai fiinteaza si astazi, condus de mana urmasilor urmasilor lui Ford, asa cum si-a dorit-o el totdeauna.
Cel mai mare dintre nepotii sai, Henry Ford II, urma sa-i ia
locul abia in 1945. El a ocupat pozitia de Presedinte al Consiliului de
Administratie din 13 iulie 1960 pana pe 13 martie 1980 si a ramas
Presedinte a Comitetului Financiar pana la sfarsitul vietii in 1987.
Dupa anii de razboi Ford incearca sa recupereze handicapul in fata
concurentei si ajunge sa inregistreze pierderi de ordinul a milioane de $
pe luna, dar intr-un mod aproape similar celui in care bunicul sau a
facut fata problemelor de inceput ale companiei, tanarul Henry Ford II
si-a asumat misiunea de a reconstrui totul de la zero. Dupa trei ani de
productie de autovehicule restilizate dupa modele din 1942, o America
prospera era pregatita pentru o revolutie in ceea ce priveste design-ul
din industria auto. La 8 iunie 1948, modelul Ford 1949 era prezentat cu
mult fast la Waldorf Astoria – New York. Suplu si elegant, Ford ’49 era
echipat cu suspensie independenta pe puntea fata si cu geamuri mici pe
spate care se deschideau separat. Au fost regandite si pasajele rotilor,
ceea ce a stabilit noi standarde in design-ul auto. Datorita lui Ford
’49 vanzarile inregistreaza o crestere satisfacatoare si Ford Motor
Company se stabileste pe a doua treapta a podiumului in topul vanzarilor
pe continentul american. Programul de reorganizare postbelica pus la
punct de Henry Ford II a restabilit rapid sanatatea financiara a
companiei si a lansat-o intr-un program de extindere care s-a
materializat in 44 fabrici de productie, 18 de asamblare, 32 depozite de
piese, doua terenuri de teste si 13 centre de cercetare si proiectare,
toate deschise in Statele Unite. Pe langa imbunatatirea substantiala a
facilitatilor de productie, acest program a stabilit diversificarea
domeniilor de activitate ale companiei cum sunt finantarea, asigurarile,
service–ul, piese de schimb, echipamente electronice, sticla, sectorul
aerospatial si inchirierile auto.
Intre timp, pe continentul european, destinul Ford avea sa reflecte
zbuciumul prin care trecea compania mama de partea cealalta a
Atlanticului. Dupa lansarea gamei Model B cu motorul V8, automobilistii
europeni nu au fost la fel de impresionati ca americanii de capacitatea
si arhitectura impresionantului propulsor. Mai pragmatici acestia s-au
orientat catre alti producatori in detrimentul lui Ford care ofereau
motoare mai mici si mai economice. Ca raspuns la cererea pentru un
automobil de asemenea factura, Ford lanseaza un model echipat cu un
motor de 933 cmc si care se afisa cu o caroserie novatoare. Botezat Ford
Eight, acest mic automobil a facut doar zece luni de pe planseta
proiectantilor pana pe pistele de incercari. Cunoscut in Franta drept
Ford 6CV si in Germania ca Ford Koln, Ford Eight a fost primul dintr-un
lung sir de autoturisme de clasa mica care aveau sa fie construite pana
in anii ’60. In ciuda sprintului facut de echipa de ingineri pentru
producerea acestuia, Eight a avut extrem de putine probleme dupa lansare
si a reusit sa aduca companiei Ford din Anglia peste 40% din segmentul
de piata al automobilelor cu motoare de 8 CP. Corelata cu un program
drastic de reducere a preturilor, ofensiva Ford a devenit de-a dreptul
letala pentru concurenta cand in 1935 este lansat Model Y care costa fix
100 lire. Era prima si singura limuzina cu patru locuri oferita pe
piata britanica la un asemenea pret scazut.
Protectionismul marcilor care incepuse sa se manifeste cu precadere
in Germania si Franta anilor ’30 a condus la colapsul mai multor uzine
Ford din Europa si concentrarea intregii productii europene in Dangenham
– Marea Britanie. Tendinta de a insista pe componente realizate cu
surse nationale a facut ca automobilele Ford produse in Germania sa
capete o identitate distincta. Similare din punct de vedere mecanic cu
cele construite de britanici dar cu o caroserie total diferita, erau
comercializate pe piata sub numele de Eifel si Rheinland. In Franta se
incheiase o alianta cu Mathis impreuna cu care se producea seria Matford
V8 pentru care s-a realizat motorul mai mic, Alsace, de 2,2 litri care
ulterior a echipat si cateva modele V8 britanice. Planul era acela de a
construi primul Ford 100% britanic de dupa razboi, celebrul Ford V8
Pilot. Sub capota impozanta a acestuia urma sa intre un motor V8 nou, cu
o capacitate de 2,5 litri, dar problemele tehnice au facut ca in cele
din urma sa se faca uz de mai vechiul V8 de 3,6 litri proiectat in anii
’30. Abia spre sfarsitul anului 1950 Ford Anglia avea sa produca primul
automobil nou de dupa razboi realizat in afara granitelor americane,
Consul (4 cilindri) si Zephyr (6 cilindri). Tehnica imbarcata la bordul
acestor doua versiuni era de-a dreptul revolutionara. Motoarele erau
primele din gama Ford cu supape in cap, caroseriile erau compacte si
stabileau noi standarde in designul auto in timp ce pentru suspensia
puntii fata se apelase in premiera absoluta la solutia MacPherson – ce
avea sa devina standard in industria de profil. Scapate putin de sub
control, in anii ’50, Ford Anglia si Ford Germania se concurau, fapt
care nu era benefic pentru Ford Motor Company desi cel putin o data
aceasta rivalitate a fost constructiva. Cand Sir Patrick Hennessy,
bossul din Marea Britanie a aflat ca in Germania se lucra de zor la un
nou Taunus sub numele de cod “Cardinal”, a dispus imediat proiectarea
unui rival superior celui pe care il pregateau nemtii. Numele de cod dat
proiectului initiat de britanici a fost “Archbishop” – referire
amuzanta la concurentul teuton (in ierarhia canonica un arhiepiscop este
mai inalt in rang decat un cardinal). Asa s-au nascut doua modele
legenda: Cortina 1962 la constructia caruia britanicii au folosit cele
mai avansate tehnologii, materiale si metode de calcul preluate din
industria aeronautica cu scopul de a reduce la maxim greutatea
caroseriei si Taunus 12M care a fost un deschizator de drumuri pentru ca
era cel dintai Ford cu tractiune pe puntea fata.
Sfarsitul anilor ’50 aduce pe strazile Angliei o silueta bizara, Ford
105E Anglia. Realizat initial ca automobil concept de primul Centru de
Cercetare si Dezvoltare din regat, ciudatul Ford a reprezentat o ruptura
totala de traditie. Motorul de 997 cmc cu supape in cap avea raportul
cursa – alezaj de 0.6 : 1, cel mai mic la acea data, ceea ce l-a facut
atractiv pentru automobilele de cursa din Formula Junior. La capitolul
noutati trebuie trecute cutia de viteze cu patru raporturi si luneta cu
inclinare inversa, neobisnuita atunci, ca si astazi. Acestuia i se
opunea ca performante Ford GT, cunoscut ulterior ca GT40 datorita
inaltimii sale de numai 40 de inch. Dupa ce Enzo Ferrari a renuntat la
fuzionarea cu constructorul american, Henry Ford II a promis ca il va
invinge pe pista. Promisiunea a devenit realitate in 1966 cand in
celebra cursa de la Le Mans primele 3 locuri le-au ocupat GT-urile.
Dupa formarea Ford Europa in anul 1967, primul automobil construit a
fost Escort 1968. Si acesta a avut o versiune ultraperformanta care a
fost construita in Marea Britanie. Motorul era de provenienta Lotus
Cortina, cu 4 supape pe cilindru si era montat pe o caroserie de Escort
ranforsata. Datorita acestei versiuni se datoreaza infiintarea in 1970 a
sectiei Ford din Aveley unde se asamblau manual versiuni Ford de mare
performanta. La un an dupa Escort a aparut modelul Capri, un echivalent
european al modelului american Mustang. O versiune echipata cu motor V6
de 3 litri capabila sa atinga 193 kmth a devenit cel mai rapid Ford de
serie vandut vreodata in Anglia. Convergenta intereselor Ford in Europa
au ajuns la maturitate deplina in 1976 cand este lansat modelului de
clasa mica Fiesta. Decizia construirii unui asemenea automobil era
complet justificata de criza petrolului izbucnita la mijlocul anilor ’70
si a desfiintat doua axiome ale industriei auto: mini-automobile =
mini-profituri si nu se poate construi un model nou intr-o fabrica noua,
intr-o tara noua. Nimic mai neadevarat! Pana in 1979 fusesera deja
vandute un milion de bucati, cifra ce avea sa fie depasita doar de
Escort 1980. La numai 13 luni dupa lansarea productiei piata inghitise
deja primul milion de Escort-uri. A fost inlocuita si gama Cortina –
Taunus cu Sierra care avea suspensie independenta la toate rotile.
Folosit ca principala sursa de inspiratie pentru Mondeo (1993) Sierra a
stabilit un nivel tehnologic avansat de la care a plecat si proiectarea
modelelor Scorpio / Granada (1985). Acestea au fost nu numai primele
automobile produse in serie cu ABS ca dotare standard ci si primele
automobile europene la care proiectarea caroseriei s-a facut pe
calculator.
Astazi din concernul FORD fac parte marcile Mercury, Mazda si Premier
Automotive (Aston Martin, Jaguar, Land Rover, Lincoln si Volvo). Dupa
100 de ani si peste 300 milioane de masini vandute, Ford ramane un reper
in industria auto moderna si un exemplu de principialitate si traditie
puse in slujba celui care se hotaraste sa-si petreaca o parte din viata
la volanul unui FORD.
Ford Motor Co. isi va pune toate bunurile companiei din SUA drept gaj
pentru a obtine o finantare de 18 miliarde de dolari, care sa ii
permita sa isi redreseze problemele financiare majore cu care se
confrunta si sa ramana solvabila!
In ceea ce analistii economici considera miscarea anului in domeniul
industriei auto, Ford Motor Co. a anuntat ca va recurge la aceasta
optiune pentru a realiza imprumuturi de pana la 15 miliarde de dolari,
garantate cu bunurile din Statele Unite - uzine, birouri si proprietati
intelectuale, dar si cu o parte a actiunile pe care le detine in Ford
Credit si Volvo. In afara de creditul garantat, Ford va cauta sa obtina
inca 3 miliarde de dolari, convertibili in actiuni. Compania a declarat
ca marimea fiecarui tip de imprumut va fi dictata de conditiile pietei
si ca se asteapta ca intregul proces sa se incheie pana la 31 decembrie
anul acesta.
Este prima data in indelungata sa istorie cand Ford recurge la
aceasta masura disperata. Actiunile Ford au scazut luni cu peste 4.11%,
ajungand la sub 8.17$ pe actiune, ca semn al nervozitatii pietei cu
privire la aceasta decizie. Analistii financiari sunt de parere ca este
ultima sansa pentru Ford, care se zbate in dificultati financiare
masive, pierzand cota de piata si nereusind sa faca fata costurilor din
ce in ce mai mari de productie.
In urma acestei tranzactii, Ford va avea la indemana circa 38 de
miliarde de dolari pentru a-si finanta operatiunile, ceea ce ar trebui
sa ii permita sa se autofinanteze timp de cativa ani, chiar si daca
pierderile vor continua. Avand in vedere insa pierderile de 7 miliarde
de dolari inregistrate de Ford Motor Co. de la inceputul anului,
compania trebuie sa actioneze decisiv si foarte rapid pentru a reusi sa
redevina profitabila in timp util, cel tarziu in 2009. Ford a oferit
pachete compensatorii si pensii anticipate celor 75.000 de lucratori
americani din uzinele sale si doreste sa inchida 16 fabrici pentru a-si
restructura productia in conformitate cu realitatile pietei. Ramane de
urmarit evolutia actiunilor Ford in contextul acestui anunt-soc.
FORD SHELBY GT 500
FORD GT 90
FORD SHELBY G1
FORD ESCAPE
FORD FLEX
FORD TAURUS
FORD EXPLORER
FORD MUSTANG GT 350
FORD MUSTANG BOSS
FORD EDGE
FORD EXPEDITION
FORD FAIRLANE
FORD FIESTA
FORD FOURTY NINE
FORD FUSION
FORD INTERCEPTOR
FORD IOSIS
FORD MONDEO
FORD MUSTANG BY GIUGIARO
FORD SYNUS
FORD REFLEX
FORD EDGE SPORT
FORD MUSTANG IOCOCCA
FORD KUGA
FORD VERTREK
FORD FIESTA CONCEPT
FORD T - BIRD 1955 CONCEPT
CLASICE FORD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu